Mă caut
>> 28 decembrie 2009
Ninge. Stau ca un copil, cu nasul lipit de geam, privind la fulgii care dansează în aer. Străzile se grizonează încet şi în curâd vor ajunge la albul pur din părul bunicilor. Maşinile înaintează timid, parcă cu grija de a nu strivi prea mult omăt sub roţi. Încet înaintează şi oamenii, cu umerii strânşi şi capul plecat. Par trişti de aici de sus de unde mă uit eu. Poate caută şi ei ceva, aşa cum fac la rându-mi. Mă caut cu toate că ştiu că m-am pierdut printre frunzele ruginii ale toamnei. Mi-am lăsat doar sufletul îngheţat, poate fiindcă venea iarna. Mă caut ştiind că n-am să mă mai găsesc... Mi-e trist că m-am pierdut.
4 comentarii:
Stiu ca doare tristetea de sarbatori...iti dau din bucuria mea atunci cand ninge.Un pic, sa am sa impart si altora...
Un an nou plin de sanatate, de implinire si fara multa tristete iti doresc!
La multi ani, strop de ploaie!
Un fulg de nea sa ti se aseze pe fata si pentru moment sa poti zambi...
Multumesc, Green. La multi ani!
tarziu citesc cat de frumos ai scris. niciodata nu e prea tarziu. nici sa te gasesti, nici sa te re-gasesti. la multi ani! sa ai un an in care dezamagirile sa-ti fie distruse de partea frumoasa a vietii!
Multumesc, Mihaela. Si anul tau sa fie asa cum il visezi!
Trimiteți un comentariu