Dimineata de azi

Mmm... Ce bine-i sa te-ntinzi.. La propriu. Fac si eu ochi la amaiaza asa cum ii sta bine unui om al muncii intr-o zi de sambata.
Robotul casnic imi zice "Buna dimineata" si imi pune cafeaua sub nas. Normal, cu tot cu doua cornulete si-un fresh de portocale!
Scannerul, sesizand miscarea ochilor, trage draperiile si deschide ferestrele de inaltimea unui perete. Mirosul de primavara invadeaza camera si narile mele. Fara urma de iz de petrol ars, fara un fir de praf.. Atat, aer pur de primavara.
Apa de la dus imi biciuie cu blandete fiecare milimetru de piele iar muzica-cantata in surdina ma face sa zambesc la amintirea a ceea ce-am citit in cartile de istorie...

Cica ar fi existat o perioada in care tarisoara asta era terorizata de-o criza mondiala.
Cica s-ar fi murit de foame. Somerii isi ingrosau randurile iar cei ce mai aveau servici dadeau in branci de frica de a nu ramane si ei pe drumuri.
Cica existau oameni care nu stiau ce e curentul, electric - evident, si care n-au vazut in viata lor un film.
Erau copii care bateau cu pasul kilometri de drum pentru a ajunge la o amarata de scoala. Care invatau la lumanare. Si altii care nu au invatat vreodata.
Cica mureau oameni pe capete asistati de doctori cu diploma de incompetenta. Sau mureau pur si simplu lasati in mijlocul strazii de vreo asistenta grabita.
Cica praful in ochi era sport national iar maneaua aproape ajunsese imn.
Cica dragostea se vindea (sau se cumpara, depinde de ce parte esti...) in cluburi de fitze unde lovitorii cu piciorul in minge si burduhosii cu ghiul pe mana erau zei.
Cica nu erai destul de zmeu (sau zmeoaica) daca nu-ti plimbai fizicul macar cincizeci de ore pe saptamana prin mall.
Mai zice c-ar fi fost si-o basca de televiziuni de nisa, de fanta, de borta, care te informau continuu despre orice in afara de cum sa supravietuiesti. Cica totul se mutase la televizor (sala de spectacol a omului sarac) si nu mai puteai calca pe strada fara sa te impiedici de vreun specialist, analist, sau cine mai stie ce datator cu parerea.
Cica daca nu aveai de unde da spaga puteai sa-ti ingropi toate visele.
Si cica, tot pe-atunci, era pe moarte si cea mai mare si longeviva curva: Speranta!

Ies de la dus invaluit in halat si ma asez pe fotoliul de pe terasa. Arunc o privire si cafeaua ajunge din nou la mine. Bat din palme. Radioul porneste:
"Ultima fabrica de tigarete isi inchide azi portile."
"Cresterea economica estimata este de 67-68%."
"Rata mortalitatii in continua scadere."
"In spitale domneste linistea."
"Un studiu facut pe un esantion reprezentativ din populatie releva faptul ca 98,9% dintre romani sunt fericiti."...