Talentul manipulării
>> 4 decembrie 2009
Fiecare dintre noi s-a întrebat măcar o dată în viață cum de am cheltuit atât de mulți bani pe cine știe ce prostie cumpărată, cum de am acționat într-un anumit fel atunci când am fi vrut să facem altfel, sau, ca să fiu mai concis, ne-am întrebat cum de ceva sau cineva a reușit să ne seteze mintea pentru a avea un comportament în neconcordanță cu dorințele noastre.
Ar putea părea complicat, dar în fapt nu e chiar așa. Lucrurile se rezumă la știința unora dintre noi de folosire cu grație a tehnicilor de manipulare, iar de cealaltă parte, la incapacitatea noastră într-un anumit moment de a realiza că suntem manipulați.
Nu e nici un secret că tehnici de felul ăsta s-au folosit de când lumea și pământul, într-o primă fază empiric, ca mai apoi să ajungă la rang de artă. Ei, și dacă-i artă, începe să-mi stârnească interesul...
Pe vremea naziștilor, de exemplu, se foloseau la greu imaginile subliminale, introduse atât în filmele de propagandă cât și în cele ce se doreau a fi artistice, rezultatul fiind, normal, același: crearea unei convingeri în mintea privitorului, convingere de multe ori la polul opus al gandirii de până atunci a persoanei respective. La modul de abordare mai dură există și tehnici strict manipulatoare ca hipnoza și programarea neuro-lingvistică care permit ocolirea comportamentului rațional al unui individ, pentru a accede direct la comportamentul inconștient al acestuia…
De unde mi-a venit să scriu despre așa ceva? De la confruntarea de aseară dintre cei doi conaționali doritori să câștige alegerile din 6 decembrie. Dacă aș fi vrut ca să îi ascult pur și simplu, mai mult ca sigur că senzația de deja-vu m-ar fi lovit în mai puțin de 5 minute...Și poate că nici nu m-aș fi întrebat de ce unul dintre ei vrea să facă atâtea lucruri mărețe de-acum încolo când a avut atâta timp să le facă până acum, și nici de ce celălalt, care la rândul lui a jucat în același teren al puterii, crede că potența într-ale înfaptuirilor stă în numele de președinte...
Recunosc că am privit ca la un spectacol de iluzionism dorindu-mi să văd un show al manipulării făcute cu talent. Că doar ideea ce stă la baza unor alegeri e extrem de simplă: să-i faci pe oamenii cu ștampila în mână să creadă că lupta pe care o duci tu e și lupta lor... Aproape că-i nostim. Că doar 20 de ani de exemplificări la ce o fi buni?
Clar mi-e în ziua de azi că show-ul nu a fost show iar talentul s-a ascuns într-atât de bine încât mie mi-a fost imposibil să-l reperez. Am aflat încă o dată cât de bine ne va fi și sunt sigur că voi mai afla o dată-n plus la următoarele alegeri după astea... Am aflat și că oriunde te-ai plimba prin țara asta nu merită să investești în aparate de filmat sau fotografiat că oricum sunt binevoitori care iti vor oferi o poza să ai amintirea vie a locurilor prin care-ai trecut, și-am mai învățat cum se jură cu mâna pe Biblie...
Mai bine nu aș fi învățat...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu